Un bărbat și o femeie care se iubesc caută instinctiv să se apropie, și este ceva normal. Și totuși, dacă ei ar analiza ce se întâmplă în acel moment în domeniul emanațiilor subtile, ei ar înțelege că această apropiere nu este poate atât de favorabilă iubirii lor. De ce? Pentru că spațiul ce separă două ființe, acest spațiu ce ni-l închipuim gol, este în realitate plin de niște esențe subtile care sunt cele mai bune conductoare ale energiilor lor psihice.

Dacă ei ar accepta să păstreze o anumită distanță, ei s-ar simți din ce în ce mai însuflețiți, mai întăriți de curenții de energie ce vor circula între ei. Iubirea nu este întâlnirea a două trupuri, ci fuziunea a două chintesețe, iar distanța oferă cele mai bune condiții pentru ca adevărata comunicare să continue să se stabilească între suflete.

Dacă într-o zi aceste ființe se decid să trăiască împreună, și în acest caz trebuie să păstreze o anumită distanță pentru a evita să cadă în acea familiaritate prozaică ce caracterizează viața zilnică a cuplurilor dacă nu sunt vigilente. Deseori, tocmai această lipsă de vigilență duce la pierderea iubirii. Așadar, este bine ca într-un cuplu fiecare să păstreze pentru sine ceva secret, misterios, pentru a întreține interesul, curiozitatea.  Acest mister este cel ce ocrotește, hrănește atracția pe care fiecare o simte pentru celălalt. 

(Omraam Aivanhov, Gânduri pentru fiecare zi)

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s