Bătrânul grădinar

Am iubit cândva un grădinar înalt până la cer

cu aripi de jad arar mai sfredelind pământul.

Cu gânduri moi, fuior printre stele,

însuflețea măslinii plânși, arhetipali

..călătorise mult bătrânul grădinar…

transfigurând trecuturi, pierdute galaxii.

În zori îmbrățișa doi nori

în palme albe și smerite

Îngenuncheate amintiri

rodeau vlăstare printre clipe. 

Tăceri din lumea de opal

țâșnesc din inimi împietrite

și hăituiesc iubitul grădinar

…zidit din mine însămi.

 

 

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s