Pe măsura scurgerii timpului, cei mai mulți oameni pierd gustul lucrurilor: ei respiră, ei se hrănesc, ei beau, ei merg, ei văd, ei aud, dar conștiința lor nu participă atât de mult la aceste activități. S-ar spune că sensibilitatea lor s-a înmuiat încet-încet.

Cineva se îmbolnăvește însă grav: stă luni în șir imobilizat și izolat într-o cameră sau duce o existență vegetativă. Apoi, el intră în convalescență într-o bună zi și, dintr-odată, hrana, aerul, lumina îi par deosebite.

Și ce bucurie simte când se poate deplasa din nou liber, ieșind să privească cerul, pomii și întreaga natură, ascultând vântul și cântecul păsărilor! Aceasta este latura pozitivă a unor boli.

Este însă înțelept să așteptăm un accident sau o boală gravă pentru a regăsi gustul lucrurilor?

(Omraam Aivanhov, Gânduri pentru fiecare zi)

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s